Istoria nu are valoare pentru moştenitori

Istoria nu are valoare pentru moştenitori

Sufocate de vegetaţia care le acoperă de zeci de ani, 28 de conace boiereşti din Vrancea aşteaptă să fie readuse la viaţă de moştenitorii celor care le-au construit. Şi vorbim aici de personalităţi ale vieţii politice şi culturale antebelice ca scriitorul Duiliu Zamfirescu, prinţii Sturza şi Ion Ghica sau maiorul Pastia. Din nefericire, moştenitorii ori le-au înstrăinat ori nu au de gând să investească pentru renovare. Iar istoria locală rămâne în ruine

Până la Revoluţia din 89, o parte dintre conacele din comuna vrânceană Vârteşcoiu, unele vechi de peste 250 de ani, au fost sedii de IAS-uri şi au avut parte de ingrijiri minime, fiind cât de cât ferite de distrugere. Altele au fost folosite ca dormitoare pentru muncitorii sezonieri, veniti sa lucreze viile, sau au ajuns case de protocol pentru stabii comunisti. După 90, însă, au fost lasate la voia intâmplarii, iar clădirile au ajuns în ruină.

La Vârteşcoiu îşi petreceau verile, în conacele lor, printre alţii, generalul Arthur Văitoianu, erou in Primul Razboi
Mondial, maiorul Gheorghe Pastia, care a finantat construirea Teatrului si a Ateneului Popular din Focsani, printul Sturza, propus in 1838 ca domn al celor doua Principate Romanesti, printul Ion Ghica, membru in Guvernul Revolutionar al Tarii Romanesti, de la 1848 si, nu in ultimul rind, scriitorul Duiliu Zamfirescu. Din păcate, deşi conacele le-au fost retrocedate urmaşilor în baza legii 1 din 2000, aceştia nu s-au încumetat să le renoveze. Le-au vândut sau le-au abandonat, în ciuda faptului că sunt monumente cu o istorie bogată. Atât în jurul conacelor, cât şi ale moşiilor pe care se află, s-au născut dea lungul anilor adevărate legende. Cea mai cunoscută este a proprietăţii deţinute de maiorul Gheorghe Pastia care spune cum şi-a trasat acesta hotarul în disputa cu boierul Ferhart, vecinul său.

Din cele 29 de conace aflate în comuna Vârteşcoiu, unul singur a fost salvat de urmasi, cel al preotului Gheorghe
Nelepcu, ctitorul bisericii din Faraoanele. In timpul comunismului a fost sediu de CAP. Mostenitorul nu l-a
instrainat, dorind sa-l aiba in familie.

Din păcate, conacele locuite cândva de mari oameni ai Vrancei nu au nicio importanţă pentru urmaşii acestora.
Lăsată de izbelişte, istoria locală este acoperită de praf şi vegetaţie luxuriantă.

Distribuie:envelope-fillEmail
viewscnt