Piaţa maşinilor 'verzi' din România, în plină dezvoltare - Focus Prima TV

Piaţa maşinilor ‘verzi’ din România, în plină dezvoltare

Trendul pe care Uniunea Europeană merge la ora actuală în privinţa protecţiei mediului şi reducerii emisiilor de CO2 este urmat şi de România, iar unul dintre pilonii importanţi pe care se sprijină această tendinţă este industria auto, care continuă să devină din ce în ce mai “verde”.

Astfel, România a început să conteze la capitolul vânzărilor de maşini electrice şi hybrid-plug in, în timp ce reţeaua de staţii de reîncărcare a acestor vehicule beneficiază de un suport important atât din partea autorităţilor, cât şi din cea a mediului privat.

Calitatea aerului rămâne, deocamdată, o problemă în curs de rezolvare în România, iar una dintre soluţii o reprezintă extinderea reţelei naţionale de monitorizare, pentru care autorităţile au alocat sume importante.

România, pe o pantă ascendentă la vânzările de autoturisme “verzi”

Conform datelor centralizate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), înmatriculările de autoturisme ecologice (electrice 100% şi hibride plug-in), precum şi full hybrid s-au dublat în România, în cursul anului 2021, iar cota de piaţă a ajuns la 15,5%, de 2,2 ori mai mare raportat la anul precedent.

România avea, la 31 decembrie 2021, un total de 7.6111.039 autoturisme. La aceeaşi dată, în parcul auto naţional erau înmatriculate 13.310 vehicule electrice, dintre care 12.433 de autoturisme, 309 motociclete, 301 autovehicule transport mărfuri, 10 mopede şi 3 vehicule pentru scopuri speciale.

Statisticile oficiale arată că, anul trecut, cota de piaţă a autoturismelor prietenoase cu mediul era de 7,1%, achiziţiile din această categorie dublându-se (+109,1%), de la an la an. În acest context, este de remarcat creşterea importantă a autoturismelor plug-in hybrid (+178,9%), raportat la perioada de referinţă, până la 2.892 de unităţi.

Totodată, vânzările de autoturisme electrice s-au majorat considerabil în 2021 (+122,3% vs 2020) şi au atins pragul de 6.323 exemplare.

În primele patru luni ale anului 2022, înmatriculările de autoturisme sunt în creştere (+36,0%) faţă de 2021, în timp ce autoturismele “electrificate” au o creştere de 131,1%, realizând o cotă de piaţă de 19,7%. Este de remarcat creşterea importantă a autoturismelor 100% electrice (+487,4%) şi a celor plug-in hybrid (+159,5%).

Autoturismele “electrificate”, respectiv cele electrice (100% şi hibride plugin), precum şi cele full hybrid (care dispun şi de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), ajung să deţină, după patru luni din 2022, o cotă de piaţă de 19,7%, care depăşeşte cu 4,4% şi 1.644 unităţi cota deţinută de motoarele diesel.

În clasamentul celor mai vândute autoturisme 100% electrice, în cele 12 luni ale anului trecut, pe primul loc se afla: Dacia Spring, cu 3.068 de unităţi, model lansat în anul 2021, urmat de Volkswagen Up! – cu 435 de unităţi (+139%) şi Hyundai Kona (384 unităţi, +114,5%).

În ceea ce priveşte autoturismele hybrid plug-in, Top 3 pe modele este condus de Renault Captur – cu 269 de unităţi (creştere de 14 ori faţă de anul 2020), Ford Kuga (261 unităţi, +203,5%) şi Hyundai Tucson (229 unităţi, versiune lansată în anul 2021).

Autoturismele hibride, fără reîncărcare din surse externe, au pe primul loc din top 3 Toyota Corolla cu 617 unităţi, în creştere cu 9,2% faţă de 2021, urmată de Toyota C-HR cu 579 unităţi şi 5,9% creştere, apoi Toyota RAV4 cu 400 unităţi, în creştere cu 9,6%.

Unul dintre elementele care a contribuit la creşterea vânzărilor de autoturisme electrice este Programul “Rabla Plus”, în cadrul căruia este oferit un voucher în valoare de 10.000 de euro pentru cei care doresc să cumpere o maşină “verde” 100%, respectiv circa 4.500 de euro în cazul achiziţionării unui autovehicul hybrid plug-in.

Reţeaua naţională de staţii pentru încărcarea maşinilor electrice

Odată cu ascensiunea acestui segment de autovehicule, autorităţile au început să pună la punct o strategie de creare a unei reţele de staţii pentru reîncărcare destinată maşinilor electrice şi hybrid plug-in. Pe de altă parte, companii din mediul privat au investit sume importante pentru a construi puncte de încărcare a maşinilor electrice.

Raportul European Full Observatory “Pricing o electric vehicle recharching Europe”, republicat de Comisia Europeană, pe data de 9 februarie 2022 relevă faptul că, la nivelul anului 2019, în România existau 376 de staţii publice de încărcare a maşinilor electrice.

În prezent, la nivel naţional, nu există o statistică oficială referitoare la numărul acestor staţii de încărcare, însă ultima estimare a autorităţilor menţionează o reţea ce cuprinde aproape 3.000 de astfel de puncte, urmând ca prin PNRR infrastructura de reîncărcare să crească cu încă 15.000. O hartă a acestor puncte poate fi consultată în timp real, online, pe platforma www.plugshare.com.

Enel X România a colaborat cu retailerul Mega Image, extinzând infrastructura naţională de mobilitate electrică prin instalarea a 72 de puncte de încărcare a vehiculelor electrice în Bucureşti şi în alte 11 localităţi. Dintre acestea, 46 de puncte de încărcare Enel X au fost instalate la supermarketurile Mega Image din Bucureşti, 18 în judeţul Ilfov (Mogoşoaia, Popeşti Leordeni, Jilava, Voluntari, Otopeni, Chitila, Bragadiru, Corbeanca), patru în judeţul Timiş (Timişoara, Dumbrăviţa) şi patru în judeţele Giurgiu şi Vrancea.

În 2021, OMV Petrom şi Renovatio au pus bazele unui parteneriat pentru dezvoltarea celui mai ambiţios proiect de mobilitate electrică din România, prin care îşi propun să instaleze, până la sfârşitul anului 2022, cel puţin 40 de staţii de reîncărcare rapidă şi ultra rapidă în staţiile OMV şi Petrom din România. Toate locaţiile vor avea cel puţin o staţie de reîncărcare cu o putere de minimum 50kW, iar cel puţin 20 dintre acestea vor avea staţii de reîncărcare cu o putere instalată de 350 de kW. Staţiile de reîncărcare vor fi amplasate cu prioritate de-a lungul coridoarelor din Reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) din România, cât şi în zone urbane.

De asemenea, la nivel de autorităţi centrale, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a parafat cu Rompetrol şi MOL contractele de concesionare pentru utilarea, dotarea, operarea şi întreţinerea spaţiilor pentru servicii aflate pe autostrăzile A1 şi A2, urmând ca în acele locuri să fie construite benzinării şi staţii de reîncărcare pentru maşini electrice. Rutele vizate de noua iniţiativă sunt: Nădlac – Sibiu (A1), Piteşti – Bucureşti (A1) şi Cernavodă – Constanţa (A2).

Probleme cu calitatea aerului pentru România

În ceea ce priveşte calitatea aerului în România, lucrurile nu se prezintă într-un mod ideal, în 2021, ţara noastră continuând să rămână în fruntea topului european şi mondial în ceea ce priveşte poluarea.

Un raport al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, ce are la bază datele centralizate pe portalul www.calitateaer.ro, arată că pentru poluantul SO2 a fost înregistrată depăşirea valorii-limită orare, dar nu mai mult de 24 de ori, la o singură staţie.

La benzen a fost consemnată o singură depăşire a valorii-limită anuale la o staţie, iar pentru NO2, la trei staţii au fost înregistrate depăşiri a valorii-limită anuale. Aceeaşi valoare dar din punct de vedere orar nu au fost mai mult de 18 ori/an. În cazul PM10 au fost înregistrate peste 35 de depăşiri ale valorilor-limită zilnice la cinci staţii şi nicio depăşire a valorii-limită anuale. Cât priveşte PM 2,5, datele oficiale relevă faptul că nu a fost înregistrată nicio depăşire a valorii-limită anuale.

În acest moment, România duce în spate un infringement pentru calitatea proastă a aerului pentru depăşiri ale valorilor medii stabilite la nivelul Uniunii Europene, iar autorităţile locale din Bucureşti, Braşov şi Iaşi încă gândesc planuri. Trimiterea României în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este ultima etapă a procedurii de infringement.

Pe acest subiect, comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius, a declarat, recent, într-un interviu acordat AGERPRES, că situaţia, din nefericire, s-a înrăutăţit.

“Este posibil ca acest lucru să poată fi legat de îmbunătăţirea reţelei, de faptul că există mai multe staţii de monitorizare, şi aceasta este probabil evoluţia pozitivă, faptul că există mai multe staţii de monitorizare. Dar în mod clar practicile nu se schimbă şi problemele doar se agravează. Asta necesită soluţii multiple. În primul rând, de fiecare dată când ai de-a face cu poluarea trebuie să te uiţi la sursă şi cum să reduci această poluare la sursă. Deja am discutat chestiunea transportului, (…) care este una importantă”, a spus Sinkevicius.

În prezent, în România, calitatea aerului este monitorizată cu 156 de staţii automate de monitorizare a aerului, ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) şi furnizează, în timp real, Comisiei Europene (CE), informaţii pe această temă.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a demarat procesul de modernizare şi extindere a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Astfel, în 22 octombrie 2021, instituţia a informat că un număr de 14 staţii noi de măsurare a calităţii aerului au fost puse în funcţiune sau instalate în şase judeţe, în primul semestru al acestui an.

În primele şase luni ale anului 2021, în afară de cele 14 staţii noi de măsurare a calităţii aerului, au fost încheiate contractele pentru achiziţia a 30 analizoare pentru PM10/PM2.5 şi patru auto-laboratoare sau unităţi mobile dotate cu echipamente pentru măsurarea mai multor poluanţi.

Datele ministerului de resort relevă faptul că, din totalul celor 14 staţii noi, şapte sunt deja în funcţiune (în judeţele Argeş, Bihor, Braşov, Covasna, Harghita, Olt şi Prahova), patru sunt instalate şi urmează să fie puse în funcţiune (în Bucureşti şi în judeţul Constanţa), iar trei se află în curs de instalare (în judeţele Bacău şi Cluj). Acestea vor fi dotate cu 38 de echipamente pentru determinarea poluanţilor NO2/NOx, O3, C6H6, PM10 şi PM2,5.

Totodată, cele 30 analizoare de PM10 şi PM2.5 sunt amplasate în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Iaşi şi Braşov, în timp ce patru auto-laboratoare/unităţi mobile de monitorizare a concentraţiilor de poluanţi vor fi conectate la reţelele locale de monitorizare a calităţii aerului înconjurător, respectiv APM Bucureşti, APM Bacău, APM Braşov şi APM Iaşi.

România, la început de drum în ceea ce priveşte fabricile de baterii destinate maşinilor electrice

România nu dispune, la ora actuală, de o unitate de producţie pentru baterii destinate maşinilor electrice, însă la orizont se întrevăd o serie de investiţii pe acest segment.

Varta vizează România ca locaţie pentru o investitie de un miliard de euro într-o unitate de baterii pentru maşini electrice. De asemenea, compania germană Draxlmaier a anunţat că va investi 200 de milioane de euro la Timişoara, în următorii şase ani, pentru o fabrică de baterii pentru maşini electrice.

În acelaşi timp, Rombat a anunţat, în 2021, că va începe să furnizeze celulele pentru bateriile litiu-ion destinate maşinilor electrice, în noua fabrică din Bucureşti.

Canadienii de la Rock Tech Lithium, companie înfiinţată în 1996, care este listată şi la Bursa de la Frankfurt, au anunţat că vor investi 400 de milioane de euro pentru o unitate de producţie de componente pentru maşinile electrice. Aici ar urma să fie produsă pulberea de litiu necesară bateriilor, materia primă urmând să fie adusă din Canada.

Sursa> Agerpres

Total
0
Shares
Total
0
Share