Articolul fluviu al lui Putin despre naţiunea rusă care ar conţine şi belaruşii şi mai ales pe ucraineni a făcut înconjurul lumii şi al internetului. Cu evident iz propagandistic şi nenumărate decupaje, acest articol publicat pe site-ul Kremlinului, inclusiv în limba engleză, merită însă mult mai multă atenţie prin prisma numeroaselor nivele de lectură şi a relevanţei lui care depăşeşte litera scrisă şi sensul imediat.
E motivul pentru care am petrecut mult timp pe text, care nu e trivial nici superficial sau cu unică destinaţie. Prin numărul de publicuri vizate – ruşi, ucraineni, spaţiul post-sovietic, vecinătate, cancelariile occidentale (cu precădere europene şi americană) - deja necesită mai mult decât banala lectură sau adnotare. El indică o încercare – temerară şi profund nereuşită, aş spune eu – de a crea o naraţiune unitară ancorată profund în istorie pentru a demonstra că anexarea Crimeei şi agresiunea militară din Estul Ucrainei sunt gesturi de prietenie şi frăţietate şi că agresiunea şi ameninţarea continuă cu forţa militară a Ucrainei este expresia apărării şi eliberării ucrainenilor de jugul Occidentului rău. Cu separarea nefastă a elitei ucrainene de cetăţenii ucraineni şi contrapunerea lor, în imaginarul desenat de Putin ca ultimă şansă a demersului pe care-l vizează: recreerea Imperiului Sovietic sub falduri ruse!
