TRADIŢII ŞI OBICEIURI VRÂNCENE DE SF. ANDREI

TRADIŢII ŞI OBICEIURI VRÂNCENE DE SF. ANDREI

Astăzi este sărbătorit Sfântul Andrei, Ocrotitorul României, dar şi Apostolul Lupilor. Se spune că în noaptea Sfântului Andrei, spiritele morţilor ies din morminte şi se iau la bătaie cu strigoii. Şi tot atunci, lupii încep a vorbi cu grai de om, spunând lucruri de-a dreptul înfiorătoare, iar cei care au nenorocul de a fi atacaţi de ei, în această noapte, se vor transforma în vârcolaci. În Moldova, oamenii păstrează tradiţia şi fac totul pentru a se feri de rele.

În satele vrâncene nici nu se lasă bine seara şi gospodarii se pregătesc să-şi protejeze casa, familia şi animalele din ogradă. Conform tradiţiei, veche de sute de ani, se face cruce şi se freacă cu usturoi uşile, geamurile şi toate locurile pe unde spiritele rele ar putea intra în casă. Chiar şi cenuşa caldă e scoasă din sobă, iar gospodinele întorc, de cu seară, toate cănile şi vasele cu gura în jos.

De Sfântul Andrei nu se protejează doar oamenii, ci şi animalele din ogradă, mai ales în zona de munte a localităţii Vrâncioaia, unde fiarele pădurii ies la drumul mare, daca nu au de mâncare. Abia sosit de la drum, calul bunicului Ştefan este hrănit cu lucernă, în care se amestecă busuioc şi agheazmă, ca să ajungă sănătos acasă.

Cel mai aşteptat moment al zilei este acela când fetele mari îşi fac află ursita, seara târziu, să nu le vadă străinii, doar la lumina a două lumânari aprinse pe masă. Anul acesta este rândul Mariei, care abia a implinit 15 ani. Are emoţii, dar curiozitatea este mai mare.

În Vrancea Arhaică, bătrinii spun că, dacă în noaptea de Sfântul Andrei este cer senin, iarna care vine va fi una blândă, iar dacă cerul e înnorat şi bate vântul, iarna va fi geroasă şi cu zăpadă multă.

Distribuie:envelope-fillEmail
viewscnt