44 de ani de neputință. Ce NU a învățat România după cutremurul din 4 martie 1977. Marturii si imagini emotionante azi la Focus 18 – Focus Prima TV

44 de ani de neputință. Ce NU a învățat România după cutremurul din 4 martie 1977. Marturii si imagini emotionante azi la Focus 18

În cutremurul din 4 martie 1977 au murit peste 1.500 de oameni, aproape 1.400 în București. La 44 de ani de la cutremur, riscul rămâne la fel de mare, clădirile nesigure s-au degradat constant, iar urmările unui cutremur similar sunt dificil de estimat.

Potrivit unui scenariu folosit în 2018 de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) la simularea unui cutremur de 7,5 grade, urmările acestuia erau estimate la 4.380 de morți, 8.040 de răniți, şi aproximativ 50.000 de persoane rămase fără adăpost. Exercițiul DSU lua în considerare că șase spitale din București ar fi distruse, iar 23 ar fi distruse parțial. 48.000 de consumatori ar rămâne fără electricitate și 55.000 fără alimentare cu apă.

Ce s-ar întâmpla concret e dificil de estimat, dar inginerul Matei Sumbasacu, co-fondator al Re:Rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic spune la Europa Liberă că situația din acest moment poate fi considerată mai gravă decât în 1977:

Au trecut 44 de ani în care nu ne-am asigurat că nu se mai repeta un episod ca în ’77, ba chiar ne-am supra-expus și supra-vulnerabilizat între timp”.

Potrivit Re:Rise, Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. Oficial sunt circa 350 de clădiri cu risc ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur major. Mai exact, Bucureștiul are aproximativ 6.000 de apartamente expuse unui risc iminent, la care se adaugă spațiile comune, zonele comerciale, restaurantele, barurile, spațiile de lucru și birourile cuprinse în aceste clădiri.

Dar, afirmă membrii Asociației, în realitate, lista imobilelor vulnerabile este cu mult mai mare. „Conform calculelor Re:Rise privind rezistența clădirilor la acțiuni seismice, în București avem peste 2.200 de imobile vulnerabile la cutremur, însumând, cel mai probabil, zeci de mii de apartamente și spații comune. Iar la toate aceste cifre se adaugă restul localităților din România expuse activității seismice din Vrancea.

Matei Sumbasacu, care este inginer constructor, specializat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic, spune că abordarea realistă a autorităților ar trebui să însemne, în prezent, punerea la punct a intervenției și reacției de urgență la viitorul cutremur.

Cutremurul poate veni înainte de finalizarea consolidării. Autoritățile trebuie să se pregătească pentru intervenție, spune Matei Sumbasacu, populația să conștientizeze riscurile și să își ia măsurile de bază: pregătirea unui „rucsac” de urgență (cu apă, trusă de prim ajutor, mâncare neperisabilă, acte, bani, fluier etc.) să se asigure că mobila din locuință este fixată bine, să aibă un plan cu pașii de urmat în cazul unui cutremur.

Total
0
Shares
Total
0
Share