A murit Mihail Gorbaciov. S-a stins un făcător de pace - Focus Prima TV

A murit Mihail Gorbaciov. S-a stins un făcător de pace

Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, s-a stins din viață. Politicianul, considerat drept unul din arhitecții lumii contemporane, a murit după o lungă și grea luptă cu boala într-un spital moscovit. Avea 91 de ani. Deși a condus destinele URSS doar pentru șase ani a intrat în istorie prin încercarea sa nereușită de a reforma din interior sistemul comunist.

Eșecul perestroikăi a deschis calea destrămării ultimului imperiu al Planetei și a dus la căderea Cortinei de Fier. Perceput în lumea occidentală drept un personaj providențial care a adus pacea pe continentul european, Gorbaciov este văzut ambivalent de ruși. Mulți îi reproșează haosul economic din anii ’90 și pierderea statutului de super-putere al țării lor.

Mihail Gorbaciov s-a născut în martie 1931 într-un sat din sud-vestul Rusiei. Fiul unui țăran colectivizat de origine ucraineană, viitorul lider sovietic a cunoscut din plin ororile stalinismului. Ambii săi bunici au sfărșit în Gulag. S-a înscris în partidul comunist în timpul liceului și, cu ajutorul unei burse, a fost admis la cea mai prestigioasă universitate moscovită. Acolo a absolvit Facultatea de Drept și și-a cunoscut marea iubire, pe Raisa, femeia care-i va fi alături întreaga viață.

La 33 de ani începe fabuloasa sa ascensiune politică. În 1974 este numit secretar al partidului comunist în regiunea Stavropol. Construcția unui uriaș canal de irigații și politicile agricole de succes pe care le-a implementat l-au adus în atenția Kremlinului. Arde rapid etape, iar anul 1985 îl găsește în postura de secetar-general a partidului comunist din URSS. Imperiul care acoperea 25 de milioane de kilometri pătrați și cuprindea zeci de națiuni era deja într-un declin rapid.

Pentru a salva uriașa construcție a inițiat două politici care îl vor propulsa direct în cărțile de istorie. Perestroika și Glasnost. Reconstrucția și transparența.

Relaxarea cenzurii, renunțare la economia planificată și centralizată, dar și deschiderea Uniunii Sovietice pentru investițiile străine sunt principalele măsurii întreprinse în calitatea sa de autocrat al marii puteri de la răsărit. Noile politici i-au adus admirația Occidentului. Nu și pe cea a propriilor concetățeni. Într-un moment de neconceput cu un deceniu în urmă, liderul sovietic apare chiar într-o reclamă a unui lanț american de pizzerii.

Regimul său a picat însă marele test al reformei încă din 1986. Pe 26 aprilie, la Cernobîl, exploda un reactor al centralei nucleare. Era cel mai grav accident civil din istoria umanității. Lui Gorbaciov i-a luat însă trei săptămâni să admită public dezastrul. Ani mai târziu, fostul lider sovietic recunoștea că mai degrabă acest eveniment, și nu eșecurile reformelor, au dus la disoluția URSS.

Războiul Rece a mai continuat ani buni. Însă după retragerea trupelor sovietice din Afganistan, Gorbaciov a a început să fie perceput de liderii occidentali drept un om al dialogului. Semnalul l-a dat premierul britanic Margaret Thatcher.

În noiembrie 1989 a urmat o vizită istorică în Germania. Iar la scurt timp, Zidul Berlinului era dărămat de manifestanți. Simbolic, momentul a marcat sfârșitul Războiului Rece.

Reacțiile au urmat în lanț. Revoluții, de catifea precum cea de la Praga sau sângeroase ca la București, au devenit endemice în fostul bloc al statelor socialiste. Periferia Imperiului fusese pierdută. Era doar o chestiune de timp până la marele anunț. Disoluția URSS.

În august 1991, în timp ce era în vacanță în Crimeea, mai mulți lideri comuniști nemulțumiți de direcția imprimată de Gorbaciov statului încearcă o lovitură de stat. Președintele este plasat în arest la domiciliu. Până se limpezesc apele, Boris Yelțin era deja noul lider al unui nou stat, Federația Rusă. Uniunea Sovietică intrase în istorie.

Total
0
Shares
Total
0
Share