Braconajul piscicol nu trebuie tratat ca un simplu furt, ci ca o problemă structurală, spun crescătorii

Braconajul piscicol nu trebuie tratat ca un simplu furt, ci ca o problemă structurală, spun crescătorii

Instituţiile statului român nu sunt în stare să stopeze braconajul piscicol, care a ajuns la cote alarmante în ţara noastră, a declarat la Prima News piscicultorul George Ionescu.

„Procurorii tratează această problemă ca pe un mic furt, când ea este o problemă structurală, avem de-a face cu reţele întregi care comercializează mii de tone de peşte pescuit ilegal, reţele construite în zeci de ani de zile”, a precizat George Ionescu.

El a adăugat că experienţa de crescător de peşte în România este una tristă.

„Sunt 80-100 de mii de hectare neintroduse în procesul de producţie piscicolă. Nu există nicio statistică în ultimii 16 ani privind acest domeniu. Sunt 20 de milioane de euro pierduţi anual. Un caras de calitate este un peşte de 4-5 ani, timp în care crescătorii nu au nicio garanţie împotriva unor eventuale pierderi”, a spus Ionescu.

Şi Vasile Lupu, administrator de păstrăvărie a criticat lipsa de ajutor şi reglementare din partea autorităţilor româneşti în domeniul piscicol.

El a subliniat că faptul că piscicultorii trebuie să plătească apa pentru peşti, este ca şi cum ar puşi crescătorii de vaci să plătească aerul.

„Să fii producător de peşte în România înseamnă să fii jucător la ruleta rusească. Nu ai parte de niciun sprijin de la autorităţi, de o susţinere ca în alte state – furaj, electricitate, oxigen când este cald. Apa e contaminată de ploile din ce în ce mai acide, când sunt mici peştii sunt foarte sensibili, mai vin şi păsările deşi am pus plase deasupra bazinelor”, a precizat Lupu.

Producătorul Alexander Kostov a subliniat că în alte ţări este permisă inclusiv folosirea puştilor penru a speria cormoranii care vin să mănânce peştele din crescătorii.

O problemă este şi lipsa medicilor veterinari specializaţi în domeniul piscicol, aceştia fiind orientaţi mai mult spre fermele de mamifere şi păsări, a declarat Călin Laţiu, profesor de piscicultură.

„Este nevoie de grijă pe termen lung şi de personal calificat, care să cunoască biologia peştilor”, a adăugat Laţiu.

Cătălin Platon, preşedintele Romfish a explicat că, pentru a începe o activitate în acvacultură e nevoie de 2-3 ani pentru a obţine nişte aprobări şi hârtii „inutile”.

„România e un paradox - o ţară cu ieşire la mare şi n-are producţie de mâncare marină deloc”, a adăugat Platon.

Preşedintele AMP, Gheorghe Ştefan, fost seretar de stat, a spus că ar trebui introdusă o taxă pentru pescuitul sportiv.

Afla mai multe desprebraconajpisciculturaproducatori
Distribuie:envelope-fillEmail
viewscnt