Activitatea Centrului european de agrometeorologie, ce va fi găzduit de România, ar trebui să devină operaţională din 2023, iar obiectivul nostru este să devenim unul dintre serviciile meteorologice cele mai performate din sud-estul Europei, a declarat, pentru AGERPRES, Elena Mateescu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), cu ocazia sărbătoririi la nivel internaţional a Zilei Mondiale a Meteorologiei.
"Ca în fiecare an, pe 23 martie, de Ziua Mondială a Meteorologiei, toate serviciile meteorologice aniversează această zi, iar în acest an tema este una generoasă - "Oceanul, Clima şi Vremea". Şi România va aniversa această zi, pentru că este foarte important pentru noi să punctăm ce s-a schimbat şi care a fost evoluţia din punct de vedere climatic sau al dezvoltării infrastructurii de meteorologie, astfel încât să vedem dacă ne-am îndeplinit ţintele şi ce mai mai avem ca să rămânem în elita internaţională a meteorologiei. Considerăm că putem să rămânem din punctul de vedere al dezvoltării serviciului prin proiectele de infrastructură mare pe care le avem în implementare şi prin propunerile noi pe care le avem introduse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin componenta de meteorologie, cu extinderea infrastructurii actuale cu 300 de staţii meteorologice automate noi şi 100 de staţii cu program agrometeorologic, luând în considerare că România va găzdui şi va coordona activitatea de agrometeorologie la nivelul Regiunii asociative 6 a Europei, fiind prima iniţiativă de acest fel la nivel mondial", a subliniat Mateescu.
Oficialul ANM a precizat, totodată, că proiectul de extindere a reţelei de staţii agrometeorologice ar urma să se finalizeze până în anul 2027, dar 70% din sumele alocate acestui demers prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuie cheltuite până la sfârşitul anului 2022.
"După cum ştiţi, în cadrul Congresului de Meteorologie din 2019 a fost prezentată iniţiativa României de a găzdui un Centru european de agrometeorologie pentru Regiunea 6 Europa. Cum acest centru este în implementare prin realizarea Studiului de fezabilitate trebuie să ne pregătim pentru ceea ce urmează din punct de vedere al creşterii densităţi informaţiilor la nivel naţional, astfel încât fermierii din România să poată beneficia de informaţii cu o acurateţe mult mai bună. În prezent, avem doar 67 de staţii cu program agrometeorologic şi intenţionăm, prin extinderea cu încă 100 de staţii, să ajungem la cât numără în prezent reţeaua naţională de meteorologie, adică 164 de staţii. Proiectul trebuie să se finalizeze până în 2027, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar 70% trebuie cheltuiţi până la finele anului 2022. Aşadar, în acest an şi în 2022 avem de cheltuit aproximativ 70% din suma alocată acestei reforme. Activitatea Centrului european de agrometeorologie impune construcţia clădirii, o clădire verde, şi ar trebui să devină operaţională din 2023 dacă reuşim să nu avem întârzieri în ceea ce priveşte achiziţiile şi ceilalţi paşi care trebuie finalizaţi", a explicat Elena Mateescu.
agerpres.ro
