Remus Ştefureac, director INSCOP, a declarat miercuri, despre cifrele sociologice care arată că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, că aceste date reflectă frustrarea faţă de prezent, o neîncredere puternică a societăţii româneşti faţă de autotorităţi, clasa politică, o criză economică, socială, inflaţie galopantă, care a afectat calitatea vieţii.
El a precizat că memoria colectivă este foarte firavă şi uităm cumva toate neajunsurile acelei perioade, şi, în plus, în ultimii 20 de ani am cam luat piciorul de pe pedala educaţiei în această zonă, iar copiii de ieri, persoanele de 30 sau 40 de ani nu au învăţat elemente de istorie recentă, ce a însemnat comunismul cu adevărat şi dezastrul pe care l-a adus acestei naţiuni timp de 45 de ani.
”Aparent, pare un paradox, unora li se pare şocant. În primul rând, acest tip de fenomen, de nostalgie, nu se întâmplă doar în România, se întâmplă în foarte multe ţări ale Europei centrale şi de est, nu e un fenomen izolat. Într-adevăr, în ultimii 10 ani, a crescut puţin, nu foarte mult, dar a crescut ponderea românilor care regretă sau consideră că pe vremuri se trăia mai bine, sau că regimul comunist a fost un lucru bun pentru România”, a declarat în emisiunea Proiect de ţară: România, de la Prima News, directorul INSCOP.
Remus Ştefureac a aarătat că una dintre explicaţiile principale este legată de nemulţumirea faţă de prezent.
”Aceste date reflectă frustrarea faţă de prezent, venim după vreo 4 ani de crize succesive, de la pandemie, însoţită de dezinformări, de conspiraţii, de o neîncredere puternică a societăţii româneşti faţă de autotorităţi, clasa politică, de asemenea vorbim de o criză economică, socială, o inflaţie galopantă, care a afectat calitatea vieţii din prezent şi atunci evident această frustrare se descarcă în astfel de cifre”, a spus el.
Potrivit lui Remus Ştefureac, ”o altă explicaţie este mai degrabă de natură pihologică personală, de exemplu generaţiile vârstnice îşi regretă tinereţea, perioada tinereţii care coincide cu perioada comunistă”.
”Îngrijorător mi se pare faptul că o pondere ridicată, vreo 40% din tinerii sub 30 sau sub 40 de ani împărtăşesc aceste sentimente şi ne-am putea întreba de unde până unde, pentru că nu au trăit în acea perioadă, acele vremuri, dar ar trebui să ne gândim la faptul că procesele de educaţie, de socizalizare în familie, ele sunt realizate de adulţi care la rândul lor sunt nostalgici şi îşi transmit propriile regrete. Funcţionează şi o serie de mituri la generaţie tânără, de exemplu job-ul, locul de muncă asigurat de stat, locuinţa asigurată de stat. Când un tânăr pune în balanţă acest lucru cu ideea unui credit pe 30 de ani, pentru a-şi cumpăra un apartament, lucrurile se nuanţează puţin”, a mai afirmat el.
Remus Ştefureac a menţionat că cei 4 milioane de români care au plecat, ceea ce a dus la destrămarea multor familii, este o altă explicaţie de natură personală, cu un substrat şi cultural, care ne arată acelaşi tip de frustrare care alimentează cifrele din sondaj.
”Memoria colectivă este foarte firavă şi uităm cumva toate neajunsurile acelei perioade, e destul de facil să uităm de cozi, de lipsurile cronice, de lipsa de libertate, până la urmă, toate aceste lucruri parcă trec uşor când le punem în acest moment în faţa greutăţilor momentului. Noi în ultimii 20 de ani am cam luat piciorul de pe pedala educaţiei în această zonă, practic copiii de ieri, persoanele de 30 sau 40 de ani nu au învăţat elemente de istorie recentă, ce a însemnat comunismul cu adevărat şi dezastrul pe care l-a adus acestei naţiuni timp de 45 de ani. Elitele noastre politice nu au depus suficiente eforturi pentru a spune adevărul despre toate aceste lucruri”, a spus directorul INSCOP.
”Toate aceste opinii nu înseamnă că jumătate dintre români, aceşti oameni care au sentimente de nostalgie, îşi doresc revenirea de mâine la regimul comunist”, a mai spus el, precizând că avem cei 70% dintre români, de cealaltă parte, care nu îşi pun problema ieşirii din UE, deci ”mesajul populist nu mai funcţionează”.
