Analiză Wall Street Journal: Putin îşi doreşte un război în Balcani

Analiză  Wall Street Journal: Putin îşi doreşte un război în Balcani

În vreme ce toţi ochii sunt aţintiţi asupra Ucrainei, în Europa se mai pregăteşte un conflict. La trei decenii de la scindarea sângeroasă a Iugoslaviei, ciocnirile recente dintre Serbia şi Kosovo au reaprins conflicte etnice care ardeau mocnit. Dacă Serbia e cauza evenimentelor din teren, Rusia e cea care aţâţă flăcările, scrie Wall Street Journal, citat de Rador Radio România.

Vladimir Putin a fost sincer exprimându-şi dorinţa de a slăbi NATO şi a restaura frontierele istorice ale Rusiei. Dar cum forţele ruse suferă înfrângeri în Ucraina, Moscova ar avea mult de câştigat din incitarea unor probleme în alte părţi ale continentului. Criza regională potrivită i-ar oferi Kremlinului ocazia de a câştiga influenţă pe plan local prin livrări de armament şi mediere, pe lângă faptul că simultan ar distrage atenţia de la Ucraina şi i-ar conferi Rusiei pârghii de influenţă asupra capitalelor vestice.

Balcanii Occidentali sunt candidatul perfect. Kosovo şi Bosnia şi Herţegovina nu sunt în NATO. Tot aşa cum Moscova încearcă să domine aşa-zisa „lume rusă”, şi Serbia aspiră să unească o „lume sârbă”. E acelaşi concept care a determinat Serbia să invadeze Kosovo în 1998 [sic! fiind provincie a Serbiei, Kosovo nu putea fi „invadată” de Belgrad - n.trad.] - conflict încheiat doar prin intervenţia militară a NATO din martie 1999, cu scopul declarat de a pune capăt abuzurilor contra drepturilor omului comise de sârbi contra albanezilor din provincie.

Deşi mii de trupe de menţinere a păcii ale NATO (KFOR) se află şi acum în Kosovo, tensiunile rămân ridicate. Kosovo şi-a proclamat unilateral independenţa faţă de Serbia în 2008 şi a fost recunoscută de mai multe state vestice, inclusiv SUA. Dar Serbia încă nu-i recunoaşte suveranitatea. Preşedintele sârb Aleksander Vučić îşi cimentează controlul asupra puterii în ţară, iar de-a lungul ultimului an, cu ajutorul Rusiei, a pus presiune pe Kosovo.

Serbia şi-a plasat în mai trupele în alertă de luptă din cauza unor ciocniri între răzvrătiţi sârbi [din Kosovo - n.trad.] şi KFOR, soldate cu rănirea a 90 de militari NATO.

A fost o manevră tipică Kremlinului, folosindu-se de tensiuni etnice drept pretext pentru manevre militare. În septembrie Vučić avea să acţioneze din nou după manualul lui Putin. 30 de sârbi înarmaţi până în dinţi, despre care Kosovo acuză că ar fi fost echipaţi de Serbia şi ar avea legături cu Vučić, au atacat o patrulă de poliţie din Kosovo, omorând patru poliţişti. Vučić a negat că i-ar fi înarmat pe atacatori.

Serbia a exploatat incidentul drept pretext de a masa la finalul lui septembrie trupe şi armament greu la graniţa cu Kosovo. Casa Albă era „foarte îngrijorată că Serbia se pregătea de o invazie militară”, a declarat ulterior un responsabil american pentru Time. Un asemenea conflict s-ar fi putut extinde uşor în Macedonia de Nord vecină, care e membru NATO. Teama de potenţiala criza a determinat SUA să publice informaţii secrete despre concentrarea militară a Serbiei şi atacul asupra poliţiei din Kosovo.

Câteva zile mai târziu Serbia şi-a retras trupele de la graniţă, dar e evident acum că Belgradul şi Moscova pregătesc o a doua campanie de violenţe şi provocări pentru 2024. Rusia execută operaţiuni de influenţare cu mesaje pro-război în Serbia şi trimite arme acolo. Şi China expediază arme în Serbia.

Serbia a promis suplimentarea cheltuielilor militare anul acesta şi continuă să găzduiască un aşa-zis centru umanitar, controlat de Rusia, în apropierea principalei baze NATO din Kosovo, centru despre care Vestul afirmă că spionează pentru Rusia. Serbia şi Rusia neagă informaţia. Sârbii par dornici să găsească un pretext pentru a acţiona - Belgradul a declarat în februarie că interzicerea dinarului sârbesc în Kosovo echivalează cu epurarea etnică.

Şi nici măcar nu e unicul butoi cu pulbere din regiune. Şi Bosnia şi Herţegovina se clatină în pragul colapsului. Conducătorul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, alt aliat al Rusiei, a ameninţat în decembrie cu secesiunea regiunii sale semi-autonome, Republica Srpska. În lunile următoare aici s-ar putea reaprinde violenţa etnică din cauza căreia au murit peste 100.000 de oameni în Războiul Bosniac din 1992-1995.

Un raport al spionilor americani din 5 februarie se aşteaptă la un risc mărit de violenţă inter-etnică în 2024 în Balcanii Occidentali. Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg avertiza în decembrie că Rusia plănuieşte să destabilizeze Balcanii, temere reiterată în ianuarie şi de către secretarul de externe britanic David Cameron.

Puterile vestice trebuie să împiedice agravarea instabilităţii balcanice.

NATO trebuie să-şi reorienteze resursele militare şi diplomatice într-acolo şi să-şi consolideze angajamentul militar în Kosovo. O coaliţie a acelor membri NATO care sunt dispuşi să acţioneze ar trebui să se angajeze public că vor oferi asistenţă militară dacă Serbia ori Rusia vor comite vreo agresiune în Balcani.

Între timp SUA ar trebui să continue să le impună sancţiuni responsabililor care subminează securitatea în Balcanii Occidentali, iar UE ar trebui să participe şi ea la sancţiuni. Washingtonul şi aliaţii lui ar trebui să continue totodată să se folosească de publicarea de informaţii secrete în scopuri diplomatice. Iar NATO ar trebui să detaşeze echipe anti-război hibrid care să îmbunătăţească securitatea cibernetică pentru a combate campaniile de propagandă sârbeşti şi ruseşti.

În timp ce NATO îşi serbează a 75-a aniversare şi Putin suferă noi pierderi în Ucraina, Moscova încearcă să deschidă un nou front în Balcani. Rusia nu are nevoie să-şi trimită armata acolo. Rusia nu are nevoie decât de Serbia pentru a incita prin intermediul ei la violenţă şi instabilitate, pariind că NATO va ezita să răspundă, scrie Wall Street Journal, citat de Rador Radio România.

Afla mai multe desprebalcanirusiarazboi
Distribuie:envelope-fillEmail
viewscnt